Noua ordonanţă: Cine-i vinovatul?

  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_validate() should be compatible with views_handler::options_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_submit() should be compatible with views_handler::options_submit($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter_boolean_operator::value_validate() should be compatible with views_handler_filter::value_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter_boolean_operator.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_style_default::options() should be compatible with views_object::options() in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_style_default.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_validate() should be compatible with views_plugin::options_validate(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_submit() should be compatible with views_plugin::options_submit(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.

Noua ordonanţă: Cine-i vinovatul?

Sambata 06/02/2010; Teci Ovidiu

Motto:

 „Nu atribui răutăţii ceea ce poate fi explicat prin stupiditate.”

 

De îndată ce a apărut noua ordonanţă în domeniul jocurilor de noroc întreaga comunitate din domeniul privat a început să se agite, să arunce acuzaţii, să caute „vinovatul”: „au fost marile firme” spuneau unii; „ba nu, marile cazinouri” opinau alţii; „cu siguranţă ruşii. Nu ai cum să te pui cu ei” spuneau mai pesimişti alţii. „Loteria, cu siguranţă! Guvernul ăsta face ce vrea !” vorbeau între ei simpatizanţii opoziţiei. Adevărul este că, la câteva luni de când noile prevederi legislative au intrat în întregime în vigoare îmi vine greu să-mi dau seama pe cine ar avantaja noul act legislativ. „Nu schimba ceva ce merge” spune o vorbă înţeleaptă. Se aplică în cazul de faţă ? Hai să facem o scurtă o analiză asupra fenomenului,să vedem cine ar avea de câştigat: StatulMă îndoiesc.

    Orice analiză reală evidenţiază că sumele colectate sunt mai mici. În plus, ar mai avea problema câtorva mii de şomeri din sector. Cetăţeanul ? Întradevăr, numărul tentaţiilor (sălilor de jocuri) este mai mic dar: organizatorii sunt obligaţi să păstreze doar maşinile „grele”, cu mize şi câştig mare, ele fiind singurele care pot aduce venituri de natură să acopere taxele; acestea crează dependenţă pentru jucător. Loteria este „în floare”; demagogia ieftină că jocul la loterie nu produce dependenţă nu înşeală pe nimeni (promisiunea unei vieţi fără griji, posibilitatea de a paria nelimitat pentru a obţine acest lucru – în cazul jocului loto- întradevăr nu au cum să dea dependenţă...). În plus noua lege nu aduce nimic în ceea ce priveşte dependenţa de jocuri de noroc. Loteria ?(că tot veni vorba despre ea) Probabil că în visele conducerii ei.

     Chiar dacă ar elimina toată concurenţa – sectorul privat – nu ar avea abilitatea să se dezvolte. Pentru că un manager care a apelat la o astfel de startegie de forţă, de desfiinţare abuzivă a concurenţei, în condiţiile în care nu a reuşit să se impună pe o piaţă concurenţială, dipunând de cele mai multe resurse (vorbim aici atât fonduri cât şi pârghii legislative), este un manager care ar trebui să îşi găsească altă slujbă. Marile firme multinaţionale, marile cazinouri ? Am observat că în loc să se dezvolte încep să dea înapoi. Unele dau faliment. Mai mult, remarca ce am făcut-o în cazul loteriei este valabilă şi în cazul lor: doar un manager slab ar apela la măsuri abuzive de desfiinţare a concurenţei, în condiţiile existenţei unor fonduri aproape nelimitate. Firmele mici şi mijlocii ? Nu este cazul să discutăm.

     Guvernul, partidul aflat la putere ? Şi-a atras antipatia şi „urările de bine” a zeci de mii de cetăţeni din acest sector, a căror afacere se falimentează şi a căror locuri de muncă se desfiinţează. Şi nu vorbim aici de firme în pierdere, „moarte”, ca în cazul impozitului forfetar. Ci firme cu profit, care plăteau taxe către stat, taxe pe lângă care impozitul forfetar este „limonadă”.

     După cum îmi spunea cineva , folosind o metaforă, noua ordonanţă a fost ca o căruţă: au venit câţiva şi au împins-o într-o direcţie; după care au venit alţii şi au tras de ea în altă parte; acum căruţa mergea de-a latul drumului; şi tot aşa, au venit alţii şi alţii; şi completez eu, a venit şi o tornadă – criza – şi a mai învârtit căruţa. Acum, întradevăr, nimeni din căruţă nu va mai ajunge la destinaţie.

    Din perspectiva elaborării actului legislativ, trebuie înţeles un lucru: noua reglementare a fost făcută de persoane din aparatul de stat. Cuvântul cheie fiind aici „stat”. Ceea ce înseamnă că nu au experienţa unui privat din domeniu, a cuiva care îşi câştigă existenţa dintr-o astfel de afacere. În plus, sunt susceptibili la tot felul de intervenţii, „sfaturi şi sugestii binevoitoare” de care trebuie să asculte.

    Politica, tot politică ! Ar mai fi mult mediatizatele întâlniri cu reprezentanţii organizatorilor. Problema este „a căror organizatori” ? Pentru că în afară de reprezentantul AOPJNR nimeni nu a reprezentat interesele firmelor mici şi mijlocii, cu toate că erau în număr de peste 1000 la data elaborării ordonanţei. Prezenţi şi auziţi au fost reprezentanţii firmelor mari. Nu văd în ce măsură o firmă cu peste 1000 de aparate ar fi mai îndreptăţită decât una cu 5 aparate să facă sugestii referitoare la modificări legislative.

     Nu uitaţi, vorbim de un domeniu MONOPOL DE STAT! Nu trebuie să ne mire faptul că ordonanţa conţine parcă un mesaj de răutate îndreptat împotriva firmelor mici, un fel de mesaj de „smardoi-manelist” (termenul elegant ar fi „Mârlanul de Dorobanţi” - Dorobantio Ostentativus) care aruncă cu bani la nuntă: „cine are bani să rămână, cine nu să iasă acum !”. Firmelor mici nu li s-a permis nici măcar să-şi ducă licenţele până la capăt în condiţiile acordate.

     Cu toate că au plătit pentru ele. Dar nu are rost să mai vorbim despre trecut! S-a scris şi cu siguranţă se va mai scrie. Important este prezentul. În acest context, există o variantă în care toată lumea ar ieşi câştigător: privaţii, cărora li s-ar mai lărgi un pic laţul din jurul gâtului, dându-li-se ocazia să respire şi să supravieţuiască în vremuri de criză, precum şi cei care au elaborat actul legislativ, în ideea în care sumele colectate la buget ar creşte şi ordonanţa nu ar fi considerată un eşec. Iată despre ce este vorba: ca orice ordonanţă, ea urmează a fi supusă dezbaterilor Parlamentului în vederea aprobării sau abrogării acesteia. În cazul aprobării unui act normativ emis anterior de Guvern, există ceea ce se numeşte „aprobare cu amendamente”, adică legea este aprobată cu unele mici schimbări. Anterior acestor dezbateri este necesar avizul Consiliului Economic şi Social (CES), instituţie publică de interes naţional, tripartită, autonomă, constituită prin Legea 109/1997, cu modificările ulterioare, în scopul realizării dialogului social la nivel naţional dintre patronat, sindicate şi Guvern şi a climatului de stabilitate şi pace socială. În şedinţa din 29.06.2009, plenul CES a avizat favorabil proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu o serie de amendamente: 1) numărul minim de aparate de joc într-o locaţie va fi de 3 (ridicându-se limitările de 3-5 sau cel puţin 20 de aparate/locaţie); 2) taxa aferantă licenţei pentru slot-machines va fi de 15.000 lei /an iar cea de autorizare de 5000lei/an/aparat. 3) enumerarea completă a cazurilor în care licenţa unui organizator poate fi revocată de către Comisia de autorizare a jocurilor de noroc.

     Parlamentul României şi consilierii din Ministerul Finanţelor nu trebuie decât să ţină seama de aceste amendamente. Şi toată lumea va ieşi câştigător. Vor lua o decizie înţeleaptă?

Rămâne de văzut. Dacă nu, vom căuta iarăşi „vinovatul”...