Marile firme românesti de jocuri de noroc în vremuri de criză. Novomatic, Mega Games si Gamex

  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_validate() should be compatible with views_handler::options_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_submit() should be compatible with views_handler::options_submit($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter_boolean_operator::value_validate() should be compatible with views_handler_filter::value_validate($form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/handlers/views_handler_filter_boolean_operator.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_style_default::options() should be compatible with views_object::options() in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_style_default.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_validate() should be compatible with views_plugin::options_validate(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_submit() should be compatible with views_plugin::options_submit(&$form, &$form_state) in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/revistaj/public_html/sites/all/modules/contrib/views/views.module on line 879.

     Schimbările legislative majore în domeniul jocurilor de noroc de la jumătatea anului trecut au determinat necesitatea de a schimba strategia de management în domeniul organizării şi producţiei de jocurilori de noroc. „Treziţi” din amorţeala în care au zăcut în ultimii ani, managerii şi patronii firmelor de jocuri de noroc au trebuit să ia o decizie rapidă în timpul scurt dat la dispoziţie de către legiuitor, de a continua sau nu afacerea. În primul caz se impunea totodată o regândire a strategiei întrucât cea veche, în 95% din cazuri însemna un eşec.
     Referitor la acest lucru, în ideea de a ajuta cititorul, revista noastră a realizat trei interviuri, cu reprezentanţi ai celor mai mari firme din România în domeniul organizării şi producerii jocurilor de noroc, în ideea de a face cunoscut părerile, strategiile şi modul în care acestea privesc noua lege. Astfel, în ordinea cronologică în care au fost realizate interviurile, vă prezentăm modul în care au răspuns la întrebările noastre domnul  Niculaie Ioniţă din partea grupului de firme Mega Games, domnul Adrian Georgescu reprezentând grupul Novomatic în România şi domnul Marton Attila din partea grupului de firme Gamex.

 

          Mega Games

 

     Niculaie Ioniţă(Mega Games): Grupul nostru MegaGames, care nu este numai firma MegaGames - noi mai avem încă câteva firme mai mici care sunt reprezentative pe piaţă: TURBO GAMES, STREET CASINO, etc- reprezintă segmentul de AWP- uri (Amusement With Prize), adică miză mică şi câştig mic în acelaşi timp. Noi ne adresăm segmentului de piaţă format îndeosebi de tineri până la vârsta când au un salariu, un venit corespunzător, cărora le place să joace, să se amuze.
     TECI OVIDIU (R.J.N.): Deci e undeva la graniţa dintre amuzament şi jocuri de noroc, e varianta „light”.
     N.I.: Da, aţi spus bine! Este varianta “light”, deci oamenii care nu au fonduri consistente pentru a veni să joace, să poată să se distreze prin joc: tineretul şi de asemenea pensionarii care intră într-un bar, care servesc o cafea, un suc,  poate o mică tărie şi se duc să joace, fac 2-3 reprize şi joacă la un astfel de joc de-al nostru. Deci asta este definiţia prin care ne poziţionăm pe piaţă! Toate aparatele noastre sunt din această categorie. De fapt aproximativ 90%; avem şi “maşini grele” să spun, de tip Gaminator, dar 90% din maşinile noastre sunt AWP-uri.
     T.O.: Referitor la întrebarea: cum vă influenţează noua reglementare legislativă prezenţa pe piaţă, ce ne puteţi răspunde?
     N.I.:  Referitor la cota procentuală, aş menţiona că noi suntem lideri pe piaţă ca număr de slot-maşini. Avem cele mai multe slot-machines de pe piaţă, cu o cotă aş zice de…
     T.O.: Între 2.000 şi 3.000 de maşini?
     N.I.: Nu, grupul nostru are 3.800 de maşini!
     T.O.: A, da!
     N.I.: Da, la data adoptării legii. Acum va scădea.
     T.O.: Tocmai asta vroiam să vă întreb vis-a-vis de întrebare, dat fiind faptul că sunteţi puşi în aceeaşi categorie ca şi „maşini grele”- cum le-aţi numit dumneavoastră! Taxa aceasta mare în cazul AWP-urilor poate fi colectată prin jucători din aceştia „light”? Dumneavoastră ce părere aveţi?
     N.I.: Vedeţi, noi am făcut o propunere. Acum să ştiţi că majoritatea maşinilor noastre sunt în provincie, adică peste 60% din maşinile noastre sunt în provincie. Noi am rugat Ministerul de Finanţe, pe cel care a fost legiuitorul în materia acestei Ordonanţe…
     T.O.: ...pe cei care au iniţiat propunerea...
     N.I.: Au elaborat-o efectiv, au negociat-o şi chiar au impus-o! I-am rugat ca să elimine “discriminarea”- chiar aşa am folosit termenul- între cazinouri şi slot-machines. Datorită faptului că pentru cazinourile din provincie există o reducere de 50%, avem 48% practic, în timp ce la slot-machines, pentru provincie această reducere nu există.
     Vă dau doar exemplul Timişoarei - Timişoara e în provincie, nu? - unde cazinourile merg mai bine faţă de cele din Bucureşti şi nu glumesc când spun asta! Timişoara se situează foarte bine, vin foarte mulţi italieni, croaţi, cei din zona sârbă; se joacă foarte bine la Timişoara. Şi au reducerea de 50% (într-un oraş important de 48%) în timp ce la slot-machines nu au acceptat această reducere pentru provincie. Deci, de ce această discriminare? Noi am rugat ca să se ţină seama, mai ales la capitolul acesta de AWP-uri unde revenue-ul –câştigul, profiturile sunt mai reduse decât la “maşinile grele” deci la cazinouri, la sălile importante de jocuri şi să ne accepte şi nouă pentru provincie reducerea. Noi am folosit termenul de discriminare şi am rugat să se elimine această discriminare. Asta, pe de o parte. Sigur că aceşti 8.000 de lei ne afectează foarte tare şi situaţia va conduce la…
     T.O.: Credeţi că prin această taxă mare, Guvernul încurajează cumva dependenţa de jocurile de noroc? În sensul că această taxă nu o poţi scoate de la un jucător ocazional, care joacă să zicem până la 100 de lei, ci o scoţi cu nişte dependenţi de jocuri de noroc ce joacă sume mari?
     N.I.: Sigur că da! Categoric că va încuraja dependenţa şi cu siguranţă că această taxă nu va aduce mai mulţi bani la buget, care a fost scopul declarat, pentru care s-a dorit această Ordonanţă, această nouă legislaţie: ca să aducă mai mulţi bani la buget! Dar nu va aduce mai mulţi bani la buget pentru că foarte multe firme vor dispărea! Sigur că se simplifică piaţa în beneficiul cazinourilor mari, în beneficiul marilor firme!
     T.O.: Făceam un calcul simplu: înainte pe un aparat pe care se încasa să spunem 10 milioane, plăteai 1,5 milioane care reprezentau în medie taxa pe licenţă plus 1 milion care erau cei 10%, deci 2,5 milioane. Acum plăteşti 7 milioane, pe când, pe acelaşi aparat, dacă aveai încasări de 100 de milioane plăteai 1,5 milioane plus 10 milioane care erau cei 10%, deci 11,5 milioane. Ei, acum plăteşti doar 7 milioane! Deci, pentru anumite săli cu încasări mari ca să spun aşa – pentru că la cazinouri e un alt regim de taxare pe sloturi - dar vorbind de marile săli de jocuri din Bucureşti...
     N.I.: ... şi cazinourile au sloturile lor, tot sloturi sunt!
     T.O.: Da, dar nu ştiu dacă nu cumva taxa de licenţă o plătesc, cum era înainte, după legea veche de 1.000 de euro pe slot, deci era cumva diferit faţă de un slot normal dintr-o sală de jocuri.
     N.I.: Din ce am văzut eu până la ora asta şi în ordonanţă şi în lege, ei vorbesc de sloturi peste tot!
     T.O.: Da, atunci din acest punct de vedere înseamnă că ar fi, cum să spun eu, tot un avantaj pentru ei, pentru că la cazinouri income-ul pe slot este mult mai mare.
     N.I.: Sigur că da! Dumneavoastră aţi vorbit de 7 milioane încasări; la AWP-uri aşa ceva nu există! Cât ar fi el de rentabil şi locaţia de bună – 7 milioane la AWP-uri, aşa ceva nu există!
     T.O.: Dar să luăm partea minimă dacă am face un calcul, nu? Dacă procentul de câştig minim trebuie să fie 70%, ceea ce nu e cazul pentru că bănuiesc că toate sunt cu peste 80% procent de câştig...
     N.I.: Nu, cam 75% procent de câştig.
     T.O.: Aşadar, dacă am lua 75% procent de câştig ar trebui un minim de „income”(încasări) de 28 de milioane; cel puţin 1 milion pe zi.
     N.I.: Da. Până în 30 de milioane. Distanţa e enormă faţă de marile săli şi faţă de soldurile din cazinouri, unde maşinile au un soft şi sunt automat setate la un anumit procent de income.
     T.O.: Ca să ne referim punctual: la numărul dumneavoastră de locaţii, cum va evolua numărul de maşini?
     N.I.: Categoric noi suntem într-un proces de mutare a maşinilor. Ce facem acum? Cea mai importantă activitate a grupului este mutarea maşinilor din locaţiile care nu mai sunt eficiente, deoarece calculul de eficienţă ce cuprinde totalitatea taxărilor + garanţia + cheltuielile, nu va mai corespunde cu income-ul. Şi atunci, maşinile care sunt în astfel de locaţii le mutăm în locaţii corespunzătoare; până în 5 maşini, cum avem dreptul. Noi nu avem nici o locaţie cu 20 de maşini. Deci, toate locaţiile noastre sunt în jurul a 3.
     T.O.: Mutarea în alte locaţii presupune spaţii noi, majoritatea fiind în baruri, deci acolo unde am avut 2-3 maşini spre exemplu....
     N.I.: nu neaparat spaţii noi. O să vedeţi că în occident, capitolul acesta de AWP-uri în baruri este distinct tratat în toate legislaţiile. Pentru că se adresează unui segment din populaţie.
     T.O.: Da, ştiu... şi în Anglia...
     N.I.: Şi în Anglia, şi în Franţa, şi în Germania, peste tot! AWP- uri sunt foarte bine reglementate şi distinct tratate, ca segment de piaţă special. Aşadar, acolo unde am avut 2-3 maşini, vom introduce 5 dacă spaţiul ne permite, aducând din toate locaţiile unde eficienţa nu mai e corespunzătoare în locaţiile unde există apetit pentru joc şi unde maşinile pot lucra eficient.
     T.O.: Intenţionaţi şi să renunţaţi la o parte din maşini?
     N.I.: Absolut! Noi ne gândim că vom rămâne cam cu 60% din maşinile de la începutul anului, înainte de ordonanţă.
     T.O.: Consideraţi că există anumite aspecte din ordonanţă care vă influenţează negativ mai mult pe dumneavoastră decât pe alte firme, vorbind de segmentul acesta de AWP, în afară de taxa de care am vorbit?
     N.I.: Deci odată este taxa. În al doilea rând, datorită faptului că noi avem multe maşini, implicit avem multe autorizaţii sau licenţe, ca să vorbim în terminologia veche.
     T.O.: ...puncte de lucru, birocraţie...
     N.I.: Da, şi locaţii dar şi mai multe maşini. Acum vorbim de maşini autorizate de licenţele vechi. Pentru aceste maşini este acum o discuţie foarte importantă referitor la ceea ce noi cerem şi cu care Ministerul de Finanţe nu este de acord, caută tot felul de chichiţe; este vorba de art.19 atât din Ordonanţă cât şi din Hotărâre, deci din Normele de aplicare a Ordonanţei – unde este vorba de neretroactivitatea legii, ceea ce este foarte normal. O lege nu este retroactivă, exceptând penalul. Numai în penal legile pot fi retroactive. În materie civilă, ceea ce se referă la noi – civilul este dreptul comercial - legile nu sunt retroactive. Ori, ei ce vor: ei vor ca să venim pentru toate maşinile, să cerem noi licenţe deşi noi avem maşini cărora le expiră licenţa la începutul lui iunie. Avem licenţe luate în iunie anul acesta, înainte de ordonanţă şi cărora le expiră licenţa în iunie anul următor.
     T.O.: Şi acest lucru v-a fost cerut doar dumneavoastră? Pentru că din câte ştiu, în lege se spune că cei care vor să continue cu vechile licenţe, pot continua cu condiţia să treacă la noile taxe.
     N.I.:  Păi nu e vorba doar de noile taxe. Aici e problema! Odată: de ce îmi iei mie noi taxe, din moment ce eu am plătit o dată pentru maşinile astea? Eu am plătit o dată pentru autorizaţii, până în mai! Deci eu am licenţele până în mai- începutul lui iunie, plătite deja! De ce îmi ceri să le plătesc din nou până la sfârşitul anului?...că aşa mă pun pe mine: să plătesc până în noiembrie din nou, când eu am plătit odată până în mai? Al doilea aspect, de asemenea foarte important: îmi cere ca nu numai să plătesc, dar să mă şi supun condiţionărilor tehnice. Păi cum, de ce să mă duc la BRLM, la Metrologie şi Metrologia să îmi dea toate condiţionările? De ce? Din moment ce eu am licenţe valabile, plătite, luate pe maşina aia, nu numai pe tip, pe maşină individual. Eu am multe maşini, asta-i problema mea! Eu nu sunt un cazinou ca să am maşini puternice, doar 100. Nu, eu am 3.800 de maşini! Am multe de tot! Am multe licenţe care sunt valabile până la începutul lui ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai şi începutul lui iunie. Gândiţi dumneavoastră: e vorba de 5 luni de zile pentru anul viitor unde eu am licenţe cumpărate, pentru care am plătit taxe şi care au corespuns normelor tehnice de atunci, când am luat licenţele. Pentru că am luat licenţe cu valabilitate de un an pentru lunile pe care vi le-am spus din 2009. Şi ei vin acum şi îmi cer mie să mă supun noilor condiţii tehnice. Păi, de ce? Pentru că în art. 19 cineva, probabil de la Oficiul Juridic din Ministerul de Finanţe a sesizat şi a spus: domnule, nu poţi să le ceri ăstora retroactiv! Ăştia au licenţe luate deja! Deci, trebuie să îi laşi să activeze cu licenţele vechi, adică timp de un an de la apariţia Ordonanţei. Aşa spune legea la art. 19. Dar ei acum spun: nu, nu e aşa! Că de fapt numai unele din condiţionările tehnice sunt acceptabile, altele nu. Păi, cum adică? Nu se poate! Aşadar asta e principala noastră problemă!
     T.O.: Cum intenţionaţi dumneavoastră să vă impuneţi punctul de vedere în faţa unui Minister care după cum ştim, a reuşit să scoată o lege nouă peste noapte? Dar hai să nu mai culpabilizăm Ministerul, să nominalizăm anumite interese care au promovat o lege, aşa peste noapte.
     N.I.: Acum noi trebuie să fim corecţi! Legea nu este peste noapte; această lege este discutată încă din 2007. A fost în 2008 o primă variantă, a apărut pe site-ul Ministerului. În 2008 era foarte acurată ideea că până la sfârşitul anului va fi adoptată, dar au fost alegerile, mă rog, a căzut guvernarea liberală, o nouă guvernare, s-a schimbat conducerea Ministerului, s-a reluat procesul, dat pe tot parcursul lui 2008 – chiar şi 2007- această lege s-a discutat.
     T.O.: Nu, spuneam de ideea asta peste noapte...
     N.I.: Ce a fost nou, au fost o serie de prevederi care au apărut. Normal trebuia să fie o continuitate între discuţiile, tratativele, între proiectele de lege apărute pe site-ul Ministerului în 2008 şi care au durat pe tot parcursul lui 2009 şi acest nou proiect de lege – ordonanţă - care într-adevăr a fost într-o perioadă foarte scurtă; au fost prevederi introduse într-o lună de zile.
     T.O.: Dar în şedinţa de guvern nici nu era prevăzut a se discuta despre proiectul respectiv de lege.
     N.I.: Da, aşa este.
     T.O.: Mai mult, din discuţiile avute cu cei de la Asociaţie am înţeles că centrul amânase discuţiile, deci nu se ajunsese la un acord.
     N.I.: Motivarea lor a fost că nu se mai poate, trebuie să aducem bani la buget, bugetul este în situaţia în care este – o cunoaştem cu toţii – şi trebuie neaparat să aducem bani la buget. Percepţia însă este, aş spune falsă, pentru că vor fi foarte multe maşini, cel puţin pe capitolul slot-machines care vor dispărea. Nu mă refer la firme: mă refer la maşini. Sigur că implicit dispărând maşini vor dispărea şi firmele. Mă refer la maşini, pentru că taxarea o fac pe maşină.
     T.O.: Credeţi că există o serie de aspecte pozitive ale noii legi, care vă avantajează pe dumneavoastră?
     N.I.: Pentru noi nu este nici un aspect pozitiv cu excepţia, aş spune a faptului că faţă de intenţia anterioară de a introduce 20 de maşini pe locaţie şi punct. Fără nimic altceva!
     T.O.: La un moment dat s-a vehiculat cum că proiectul de ordonanţă ar dori să facă doar această limitare, fără cea de 3-5 maşini, care a fost ulterior introdusă.
     N.I.: Exact. Şi Asociaţia ştie, şi în mediul respectiv se ştie că acest interval de 3-5 maşini se datoareză firmei noastre. Noi am luptat pentru aceasta şi am reuşit să introducem această prevedere. Că altfel şi mai multe companii ar fi dispărut. Deci întrebarea dumneavostră necesită două răspunsuri. Unu: faţă de legislaţia anterioară nu există nici un fel de avantaj; şi doi: faţă de intenţiile autorităţilor de a impune o limitare de 20 de aparate şi atât, există o oportunitate pe care noi am creat-o, firma noastră a creat-o. Eu am luptat foarte mult pentru aceasta, de aceea aţi şi venit la mine, sunt convins!
     T.O.: Da, aveţi dreptate! Deci, ca să trag o concluzie specific românească: avantajul noii legi este că se putea şi mai rău!
    Încă o întrebare: credeţi că interzicerea, respectiv suspendarea jocurilor de noroc în Rusia la 1 iulie, respectiv în Ucraina la 15 iunie au influenţat într-un fel planurile dumneavoastră vis-a-vis de activitatea din România? Din câte ştiu eu, grupul dumneavoastră e format şi din firme din acele ţări, mai ales din spaţiul ex-sovietic.
     N.I.: Pentru segmentul nostru de AWP-uri aş spune că mai puţin, pentru că firmele ruseşti şi ucrainiene vin cu „maşini grele”. Ei nu vin cu AWP-uri.
     T.O.: Spuneam în ideea în care aveţi genul acesta de activităţi şi în Ucraina.
N.I.: Noi nu! Şi nici în Rusia.
     T.O.: Şi o ultimă întrebare, ca o concluzie a interviului nostru: cum priviţi noua lege, ca pe o oportunitate sau ca pe o calamitate?
     N.I.: Asta pentru că se termină cu „-ate” amândouă?
     T.O.: Nu, pentru că unii pot să privească orice schimbare ca pe o oportunitate...
     N.I.: În cazul în care privim exclusiv grupul nostru, este un dezavantaj.
     T.O.: Domnule Ioniţă, vă mulţumesc foarte mult pentru interviu!
     N.I.: Cu mare plăcere.

 

Novomatic


     Teci Ovidiu (RJN) : În introducere vă rugăm să ne precizaţi câteva detalii referitoare la categoriile de jocuri de noroc exploatate de firma dumneavoastră şi cota procentuală aproximativă deţinută pe piaţă de societatea pe care o reprezentaţi, la momentul adoptării noii ordonanţe de urgenţă (nr. 77/2009).
     Adrian Georgescu (Novomatic): Companiile ce fac parte din Grupul Novomatic în România – Intertop cu brandul Admiral, TIMAX şi Wettpunkt International – exploatează, în cadrul sălilor în care îşi desfăşoară activitatea, jocuri de noroc de tip slot-machine. De asemenea prin intermediul unei subsidiare a grupului Novomatic – Admiral Pariuri Sportive – într-o parte dintre sălile de jocuri de noroc ale operatorilor enumeraţi anterior, se va desfăşura activitatea de pariuri. Un procent exact din cota de piaţă nu se poate estima în momentul de faţă. Rămâne ca piaţa jocurilor de noroc să se stabilizeze şi abia apoi se poate discuta de procente. Cu toate acestea în momentul de faţă cele trei companii din grup, împreună, sunt, ca şi număr de Săli de jocuri de noroc şi număr de aparate exploatate, lider de piaţă.
     T.O .: Cum vă influenţează noua reglementare legislativă prezenţa pe piaţă (din punct de vedere al nr. de aparate autorizate, al numărului de locaţii şi al cotei procentuale deţinute în raport cu ceilalţi concurenţi de pe piaţă)?
     A.G.: Atât criza economico-financiară, creşterea cursului valutar în mod excesiv cât şi noile reglementări în domeniul jocurilor de noroc – şi aici vorbim despre taxele ce au crescut considerabil faţă de cele prevăzute de legislaţia anterioară – au acelaşi efect asupra tuturor organizatorilor de jocuri de noroc din România: mai puţine Săli de jocuri de noroc, mai puţine aparate autorizate.
     Cu siguranţă ne vom menţine pe primul loc pe piaţa jocurilor de noroc, însă efectele factorilor enumeraţi anterior s-au resimţit şi asupra noastră, înainte de data de 25 septembrie 2009 am fost nevoiţi să închidem sălile neprofitabile, respectiv peste 30 % din numărul total de Săli.
     T.O .: Care ar fi aspectele cuprinse în noua ordonanţă care vă influenţează negativ activitatea? Care ar fi cele care vă avantajează?
     A.G.: Noua legislaţie reglementează mai bine activitatea jocurilor de noroc şi o face mai transparentă, atât prin rigurozitatea autorizării organizatorilor de jocuri de noroc, cât şi prin locul de amplasare a sălilor de jocuri de noroc, prin încercarea de a atrage cât mai puţină atenţie prin modul în care acestea îşi fac reclamă, prin transparenţa pe care o oferă un sistem informatic centralizat ce înregistrează informaţiile de pe fiecare echipament de joc în parte (black-box), dar nu în ultimul rând prin garanţiile prevăzute de noua legislaţie şi prin faptul că taxele au fost prevăzute pauşal.
Cu toate acestea în contextul crizei economico-financiare actuale taxele sunt mult mai mari decât cele anterioare, iar numărul minim de slot-machine pe fiecare sală în parte este de asemenea mult peste aşteptări.
     T.O .: V-aţi aşteptat ca legea să apară aşa “peste noapte”? Ce părere aveţi despre modul în care a fost adoptată ?
     A.G.: Nu se poate spune că noua legislaţie a apărut « peste noapte ». Un proiect pentru o nouă reglementare legislativă în domeniul jocurilor de noroc era deja în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice de mai bine de 3 ani.  Mai mult decât atât, au fost formate comisii de dialog social la care au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor,  Ministerului Justiţiei, precum şi reprezentanţii organizaţiilor din domeniul jocurilor de noroc. De asemenea proiectul a fost discutat în plenul Consiliului Economic şi Social,  la care au participat atât membri C.E.S., cât şi reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatelor. O nouă reglementare în domeniul jocurilor de noroc era aşteptată şi chiar cerută de realitatea existentă în piaţa jocurilor de noroc.
În ceea ce priveşte modul în care aceasta a fost adoptată  cu siguranţă la o astfel de întrebare vă pot răspunde mult mai bine specialişti în domeniul legislativ .   
     T.O .: Cum anticipaţi, noua ordonanţă va aduce un câştig sau o pierdere la bugetul de stat în raport cu cuantumul sumelor colectate anterior ?
     A.G.: Probabil că la începutul lunii septembrie va fi o reducere a veniturilor la bugetul de stat din activitatea de jocuri de noroc, având în vedere faptul că este termenul limită pentru cei ce vor să renunţe la desfăşurarea acestui gen de activitate, ulterior urmând ca piaţa jocurilor de noroc să crească gradual, la fel şi veniturile la bugetul de stat. Având în vedere potenţialul constant al jucătorilor, piaţa jocurilor de noroc se va dezvolta şi în mod corespunzător vor creşte şi sumele colectate de bugetul de stat.
     T.O .: Interzicerea, respectiv suspendarea jocurilor de noroc din Rusia şi Ucraina au influenţat în vreun fel planurile dumneavoastră vis-à-vis de activitatea din România?
     A.G.: În ceea ce priveşte organizarea activităţii de jocuri de noroc reprezintă un câştig, întrucât grupul din care facem parte îşi va concentra capacitatea financiară pe piaţa jocurilor de noroc în celelalte state în care activează, printre care şi România. Pe de altă parte ar putea fi un dezavantaj, din punct de vedere al echipamentelor de joc ce ar putea intra pe piaţa din România la preţuri mai avantajoase.
     T.O .: Cum priviţi noua lege: ca o oportunitate sau ca o calamitate?
     A.G.: Noua legislatie nu face decât să reglementeze mai bine domeniul jocurilor de noroc, să ofere mai multă transparenţă, să ofere un viitor organizatorilor de jocuri de noroc.

 

GAMEX

     Teci Ovidiu (RJN): Stăm de vorbă cu domnul Marton Attila directorul grupului de firme Gamex. Domnule Attila, vă rog să îmi spuneţi în introducere câteva detalii referitoare la categoriile de jocuri de noroc exploatate de firma dumneavoastră şi cota aproximativă de piaţă deţinută de societatea pe care o reprezentaţi, la momentul adoptării noii Ordonanţe de urgenţă.
     Marton Attila (Gamex): Noi producem aparate din  anul 1998, am produs aproximativ 8.000 de jocuri de noroc pe piaţa din România…
     T.O.: ...deci puteţi spune că sunteţi unul dintre cei mai mari, sau dacă nu cel mai mare producător de jocuri de noroc.
     M.A.: Din informaţiile noastre noi am vândut cele mai multe aparate din România.
     T.O.: Dar din punct de vedere al exploatării?
     M.A.: Din punct de vedere al exploatării, noi exploatăm 670 de posturi; am exploatat în jur de 900 de posturi dar am retras aproximativ 16 rulete ca efect al noii legi, pentru că nu ne puteam permite să exploatăm atâtea rulete în condiţiile acestei taxe.
     T.O.: Vă referiţi la rulete cu 8 posturi.
     M.A.: Da, la rulete cu 8 posturi.
     T.O.: Din punctul de vedere al noii legi, a influenţelor asupra producţiei, cum v-au afectat acestea?
     M.A.: Producţia a scăzut foarte mult, nu numai datorită faptului că a apărut legea nouă, personal cred că se face simţită şi criza actuală – dar ca factor negativ a fost legea – mai ales că la noi nu este ajutată producţia autohtonă, se vrea să nu avem producţie deloc, nu numai în domeniul jocurilor de noroc ci în orice domeniu, guvernanţii nu au interes să prosperăm şi noi, au complicat lucrurile şi în ceea ce priveşte autorizaţia de producător, nu se dă una generalizată că răspunzi din toate punctele de vedere, cu toate că noi am avut şi autorizaţia aceasta de reparare emisă...
     T.O.: Da, emisă de Metrologie...
     M.A.: ... da, de Metrologie, ei au complicat-o. Din câte cunosc eu, în alte ţări primeşti autorizaţie pentru toată activitatea. Acum dacă vrei să cumperi un aparat fără program de joc, nu ai cum să îl vinzi fără program de joc. Până la apariţia legii noi am vândut foarte multe aparate fără program de joc: îl cumpăra firma respectivă şi legea îi permitea ca organizator, nu numai ca producător, să ceară aprobare de tip. Dar acum putem vinde numai aparate complete, cu programe. Iar procedura e foarte anevoioasă, pentru că dacă faci un nou tip de program trebuie să faci aprobare de tip – care durează în condiţii bune, dacă ai noroc, o lună de zile. O lună de zile trebuie să aştepţi, pentru că trebuie să se întrunească Comisia, şi Comisia îţi va da autorizaţia de producător, dar direct, numai pe tipul de aparat pe care l-ai depus spre aprobare. Deci, în loc să simplifice legea, să crească numărul de aparate, ei au complicat-o şi mai mult. Din acest punct de vedere, în loc să facem un pas înainte, am făcut doi paşi înapoi!
     T.O.: Ar mai fi şi alte aspecte din noua ordonanţă care vă influenţează negativ pe partea de producţie sau pe cea de exploatare, în afară de cele menţionate?
     M.A.: Pe partea de exploatare, aspectul negativ ar fi taxa; normal că şi asta e o aberaţie după părerea mea, că există această reglementare specială care impune că nu ai voie să deţii numai 5 aparate şi de la 5 la 20 nu ai voie să exploatezi numai la pariuri sportive şi la loto.
     T.O.: Vă referiţi la numărul de aparate pe spaţiu!
     M.A.: Da! Acum ce e pozitiv, ce mi-a plăcut la această lege – pentru că trebuie să fim corecţi – este faptul că ai voie să le muţi în 5 zile, nu mai e nevoie de procedura aceea anevoioasă, trebuie doar să ai punct de lucru; bine, şi înainte trebuia să ai punct de lucru, numai că nu se insista pe acest aspect. Dar acum înregistrezi punctul de lucru şi în 5 zile poţi face mutarea. Acesta e singurul lucru bun făcut de, să zicem  un om inteligent, dintre 10 mai puţin inteligenţi şi care a dat o idee bună.
     T.O.: V-aţi aşteptat în luna iunie ca legea să apară aşa, peste noapte? Pentru că se vorbea de lege de mai mulţi ani, dar în ultima vreme, cel puţin atunci în iunie, lucrurile s-au precipitat destul de mult.
     M.A.: Să fiu sincer, eu sunt obişnuit cu sistemul nostru; eu mă aşteptam la orice! Pe mine nu mă surprinde în ţara noastră nimic, deci nu pot să facă ceva ce să mă ia prin surprindere.
     T.O.: Cum anticipaţi: noua ordonanţă va aduce un câştig sau o pierdere la bugetul de stat, în raport cu sumele colectate anterior?
     M.A.: Nu pot să mă pronunţ încă! Asta pentru că efectele legii nu vor apărea numai în primăvară sau în vară şi atunci se va vedea dacă foarte mulţi vor renunţa; dacă renunţă 60-70% din piaţă, atunci e logic că vor avea încasări mai mici faţă de situaţia iniţială. Dacă oamenii reuşesc, să zicem printr-o minune, să supravieţuiască şi nu numai câteva firme care se ocupă cu jocuri de noroc, atunci e logic conform calculelor matematice după care ei calculează venitul - totul e mai simplu pe hârtie, nu? – că vor colecta mai mult. Dar nu cred că va fi aşa!
     T.O.: Interzicerea, respectiv suspendarea jocurilor de noroc din Rusia şi Ucraina au influenţat cumva activitatea firmei dumneavoastră, vis-a-vis de activitatea din România? Adică, v-aţi gândit la o nouă strategie?
     M.A.: Momentan, nu. Dar sigur că o să se simtă şi că va exista o influenţă negativă. Am auzit că ei au adus foarte multe aparate, pe care încă nu le exploatează în totalitate, dar am înţeles că se vând la preţuri foarte atractive. Sunt nişte firme care au avut 20.000 de aparate în Rusia şi care au găsit o oportunitate să le aducă în România, să le vândă sau să le exploateze.
     T.O.: Lucru care bine-nţeles, vă va influenţa producţia.
M.A.: Ceea ce ne doare cel mai tare este influenţa asupra producţiei. Nimeni nu va cumpăra aparate noi, pe care noi le producem, deoarece le găsesc pe piaţă la second-hand, la preţuri foarte atractive.
     T.O.: La final, cum priviţi noua lege: ca pe o oportunitate, sau ca pe o calamitate?
M.A.: Sincer să spun, nici ca pe o oportunitate, nici ca pe o calamitate, pentru că nu pot să îmi formez o părere într-o perioadă aşa de scurtă. Eu spun că va avea implicaţii negative, dar că cei ce vor reuşi să supravieţuiască poate vor fi influenţaţi pozitiv; pentru că şi la firmele noastre se simte că se apropie taxa din 25 decembrie şi banii încă se mai adună. La prima taxă toată lumea a mai scos „de sub pernă”, a mai luat un împrumut din stânga şi din dreapta: ştiu firme care şi-au luat asociaţi persoane care nu s-au ocupat niciodată cu jocuri de noroc, ca să intre cu o sumă de bani pentru ca să aibă bani să plătească taxele. Acum, la a doua taxă vor fi probleme, pentru că dacă vor observa iarăşi toţi – care au reuşit înainte din economii şi împrumuturi - că au dificultăţi în ceea ce priveşte plata... acum vine greul!
     T.O.: Vă mulţumesc pentru timpul acordat!
     M.A.: Cu plăcere.